1. Descrierea succintă a sistemului judiciar din Republica Moldova
Actul justiţiei în Republica Moldova se înfăptuieşte de următoarele instanţe judiciare, structurate ierarhic după cum urmează:
a) Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova;
b) 5 Curţi de Apel (Chişinău, Bălţi, Cahul, Comrat, şi Bender cu sediul temporar în or. Căuşeni);
c) Judecătorii (judecătorii raionale şi de sector al mun. Chişinău).
Menţionăm, că în Republica Moldova Curtea Constituţională nu aparţine sistemului judiciar, ci reprezintă o entitate independentă a puterii în stat, abilitată cu controlul constituţionalităţii actelor normative emise de Parlament, Guvern, Preşedintele RM.
Art. 117 din Constituţia RM consfinţeşte caracterul public al şedinţelor de judecată:
„În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură”.
Reglementarea în detaliu a informaţiei vizând activitatea instanţelor judecătoreşti este prevăzută de Codul de Procedură Penală, Codul de Procedură Civilă, dar şi de Legea RM privind accesul la informaţie.
De remarcat că procedurile penale şi civile au multe tangenţe între ele, fiind ghidate de multiple principii şi norme procesuale comune. Pentru a statua conceptul transparenţei şi publicităţii şedinţelor de judecată, e suficient de citat prevederile art. 10 din Legea RM privind organizarea judecătorească „Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii” şi art. 23 Cod Procedură Civilă al RM „Caracterul public al dezbaterilor judiciare”. Art. 10 din Legea RM privind organizarea judecătorească stabileşte caracterul public al şedinţelor de judecată. Şedinţele închise au loc doar în cazurile expres prevăzute de lege, cu respectarea întocmai a procedurii judiciare. Art. 23 Cod de Procedură Civilă a RM prevede: În toate instanţele, şedinţele de judecată sunt publice. În şedinţa de judecată nu se admit minorii de până la vârsta de 16 ani dacă nu sunt citaţi în calitate de participanţi la proces sau de martor. Pot avea loc şedinţe închise numai în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege. Instanţa de judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordine publică sau moralitate. Şedinţa poate fi declarată secretă pentru întregul proces sau numai pentru efectuarea unor anumite acte procedurale. Privitor la examinarea pricinii în şedinţă secretă, instanţa judecătorească emite o încheiere motivată. Şedinţa secretă se desfăşoară în prezenţa participanţilor la proces, iar în caz de necesitate la ea asistă de asemenea martorul, expertul, specialistul şi interpretul.
Instanţa judecătorească ia măsurile de rigoare în vederea păstrării secretului de stat, tainei comerciale, informaţiei despre viaţa intimă a persoanei. Participanţii la proces şi alte persoane care asistă la actele procesuale în cadrul cărora pot fi divulgate date ce constituie astfel de secrete sunt somaţi de răspundere în cazul divulgării lor. Judecarea pricinii în şedinţă secretă se efectuează cu respectarea tuturor regulilor de procedură civilă. Hotărârile şedinţei secrete oricum se pronunţă public. În cazul dezbaterii pricinii în şedinţă secretă, pot fi eliberate unor alte persoane decât părţile copii de pe încheieri, rapoarte de expertiză sau declaraţii ale martorilor doar cu permisiunea dată de preşedintele şedinţei.
Articolul 18 Cod de Procedură Penală a Republicii Moldova “Caracterul public al şedinţelor de judecată” statuează că în toate instanţele judecătoreşti şedinţele sunt publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul articol. Accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei. În procesul în care un minor este victimă sau martor, instanţa de judecată va asculta declaraţiile acestuia într-o şedinţă închisă. Judecarea cauzei în şedinţa închisă a instanţei trebuie argumentată şi efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.
În toate cazurile, hotărîrile instanţei de judecată se pronunţă în şedinţă publică.
Art. 14 din Legea RM privind organizarea judecătorească prevede dreptul la utilizarea mijloacelor tehnice. Şedinţele de judecată se înregistrează prin utilizarea mijloacelor tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările şi stenogramele se transcriu de îndată. Înregistrarea audio şi/sau video a şedinţelor de judecată se realizează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile participanţilor la proces şi ale altor persoane care participă la judecarea cauzei, precum şi ale judecătorilor. Înregistrarea audio şi video, fotografierea, precum şi utilizarea altor mijloace tehnice, de către participanţii la proces şi de către alte persoane se admit numai în condiţiile legii procesuale.
Codul de procedură civilă mult mai în detaliu reglementează folosirea mijloacelor tehnice pentru înregistrarea lucrărilor şedinţelor de judecată (vezi art. 18 Cod Procedură Civilă). Potrivit acestei norme, pentru documentarea lucrărilor şedinţei de judecată şi conservarea probelor, instanţa judecătorească poate utiliza orice mijloc tehnic în conformitate cu prezentul cod şi alte legi. Pentru exercitarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale, participanţii la proces pot efectua înregistrarea audio a şedinţei de judecată. Înregistrarea video, fotografierea, utilizarea altor mijloace tehnice decât cele cerute în condiţiile alin. (11) art. 18 Cod Procedură Civilă pot fi admise numai de preşedintele şedinţei de judecată şi numai la deschiderea şedinţei şi pronunţarea hotărârii. Încălcarea prevederilor alin.(2) se sancţionează cu amendă de până la 20 unităţi convenţionale şi cu confiscarea înregistrărilor (peliculei, pozelor, casetelor etc.).
Accesul la materialele dosarelor aflate în curs de examinare are loc în baza prevederilor Codului procedură civilă şi Codului procedură penală, legislaţiei în vigoare ce reglamentează accesul la informaţie, secretul de stat, secretul comercial, cu privire la avocatură şi alte acte normative. Având în vedere specificul şi volumul mare al informaţiei cercetate în cadrul şedinţelor de judecată, accesul la materialele dosarelor aflate în examinarea instanţelor judecătoreşti poate fi unul dificil.
Regulile privind accesul la date şi informaţii ce se conţin în dosare depind de statutul procesual al acestora. Părţilor pe proces şi participanţilor procesuali, accesul la materialele dosarului le este garantat de Codurile procesuale, deoarece accesul la materialele dosarelor este un drept procesual al acestora. Pentru restul persoanelor, accesul la materialele dosarelor deja examinate sau aflate în examinare li se asigură parţial în baza Legii RM privind accesul la informaţie, pe când codurile procesuale se referă doar la unele aspecte specifice, aşa cum secretul urmăririi penale, secretizarea informaţiei în scopul protecţiei părţii vătămate, martorilor şi altor pesoane ce conlucrează cu organul de urmărire penală pe cauze penale. Reieşind din specificul şi importanţa majoră pe care le reprezintă asemenea categorii de dosare, anume în acest context merită de evidenţiat şi faptul, că potrivit art. 20 din Legea presei, ce reglamentează drepturile şi obligaţiile jurnalistului în scopul exercitării atribuţiilor sale profesionale este în drept să obţină şi să difuzeze informaţii, să fie primit în audienţă de persoane oficiale, să facă imprimări audiovizuale, să filmeze şi să fotografieze, să asiste la şedinţele publice ale instanţelor de judecată de orice nivel, să aibă acces în zonele calamităţilor naturale, să asiste la mitinguri, demonstraţii şi la alte manifestaţii publice, să se adreseze oricărei instituţii pentru a verifica faptele şi circumstanţele vizate în anumite materiale, să renunţe la pregătirea şi semnarea unui material, dacă acesta vine în contradicţie cu convingerile sale, să-şi retragă semnătura de sub un material al cărui conţinut, după părerea sa, a fost denaturat în procesul redactării, să ceară păstrarea secretului paternităţii (de autor), să beneficieze de facilităţi şi proprietăţi la transport şi telecomunicaţii, la cazare în hoteluri pe teritoriul republicii.
Confiscarea notiţelor jurnalistului este interzisă. Mijloacele lui tehnice pot fi ridicate numai în cazul în care servesc drept probă într-o cauză penală.
-----
2. Informaţie succintă cu privire la rolul judecătorului de instrucţie pe cazurile când se deplâng cazuri de tortură şi/sau tratament inuman şi degradant.
În primul rând, potrivit prevederilor legislaţiei procesual penale, inacţiunile procurorilor ce examinează pângerile depuse pe faptul aplicării torturii, maltratărilor sau tratamentului inuman şi degradant, pot fi contestate în ordinea art. 300 Cod de Procedură Penală judecătorului de instrucţie. Art. 300 Cod de Procedură Penală reglementează sfera controlului judiciar al inacţiunilor procurorilor. În cadrul unui asemenea control, judecătorul de instrucţie examinează plângerile împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate specială de investigaţii dacă persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege. Judecătorul de instrucţie examinează plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului care nemijlocit exercită acţiuni de urmărire penală dacă persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.
De asemenea, judecătorul de instrucţie examinează cererile privind accelerarea urmăririi penale. Demersurile şi plângerile înaintate conform prevederilor alin.(1)-(31) se examinează de către judecătorul de instrucţie la locul efectuării urmăririi penale sau a măsurii speciale de investigaţii.
În al doilea rând, judecătorul de instrucţie examinează plângerile depuse asupra acţiunilor organului de urmărire penală de a nu începe urmărirea penală. În acest context necesită a fi citit şi un alt compartiment al site-ului - CUM SĂ-ŢI APERI DREPTURILE ÎN MOLDOVA. Suplimentar la informaţia ce se conţine la compartimentul menţionat, urmează a se avea în vedere prevederile art. 313 Cod Procedură Penală, care reglementează modalitatea deplângerii acţiunilor ilegale şi ale actelor organului de urmărire penală şi organului care exercită activitatea specială de investigaţie. Plângerile asupra acţiunilor ilegale şi actelor organului de urmărire penală şi organului care exercită activitatea specială de investigaţie, pot fi depuse judecătorului de instrucţie de către bănuit, învinuit, apărător, parte vătămată, de alţi participanţi la proces sau de către alte persoane, drepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.
Persoanele indicate sunt în drept de a ataca judecătorului de instrucţie:
1) refuzul organului de urmărire penală:
a) de a primi plângerea sau denunţul privind pregătirea sau săvârşirea infracţiunii;
b) de a satisface demersurile în cazurile prevăzute de lege;
c) de a începe urmărirea penală;
2) ordonanţele privind încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire penală;
3) alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei.
Plângerea poate fi înaintată, în termen de 10 zile, judecătorului de instrucţie la locul aflării organului care a admis încălcarea.
Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucţie în termen de 10 zile, cu participarea procurorului şi cu citarea persoanei care a depus plângerea. Neprezentarea persoanei care a depus plângerea nu împiedică examinarea plângerii. Procurorul este obligat să prezinte în instanţă materialele respective. În cadrul examinării plângerii, procurorul şi persoana care a depus plângerea dau explicaţii.
Judecătorul de instrucţie, considerând plângerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor şi libertăţilor omului sau ale persoanei juridice şi, după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate. Constatând că actele sau acţiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea şi că drepturile sau libertăţile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucţie pronunţă o încheiere despre respingerea plângerii înaintate. Copia de pe încheiere se expediază persoanei care a depus plângerea şi procurorului.
Încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă. Dacă judecătorul de instrucţie a refuzat în admiterea plângerii şi dacă se dispune de probe, atunci victima încălcărilor este în drept să se adreseze cu o cerere în adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului în decurs de 6 luni de zile sau să se adreseze cu o plângere în decurs de 5 ani Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.
Despre adresarea către Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi către Comitetul ONU pentru drepturile omului, vedeţi pe site compartimentele Cum să scrii o cerere la CEDO şi Mecanismele ONU.
----
3. Procedurile judecătoreşti civile privind solicitarea plăţii compensaţiilor de către victimele de pe urma torturii, maltratărilor, tratamentului inuman şi degradant, precum şi privărilor ilegale de libertate
Actul normativ de bază ce reglementează cazurile, ordinea şi condiţiile răspunderii materiale a statului pentru prejudiciul cauzat de pe urma acţiunilor ilegale din partea organului de urmărire penală, procuratură şi de către instanţe judecătoreşti, ce au avut loc pe parcursul urmăririi penale şi cauzelor administrative, este Legea N1545-XIII din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.
De asemenea relevante sunt prevederile:
- Art. 24 alin. (1) şi alin. (2), art. 36 din Constituţia Republicii Moldova;
- Art. 19 alin. (1) Legea privind ocrotirea sănătăţii № 411 din 28.03.1995
Cu titlu de recomandare Vă propunem să accesaţi următoarea informaţie utilă:
Pe site-ul http://www.csj.md, ce aparţine Curţii Supreme de Justiie a Republicii Moldova aveţi posibilitatea să luaţi cunoştiţă de practică judicară, utilă şi asemănătoare situaţiilor cu care vă confruntaţi.
O informaţie mult mai detaliată şi mereu reînoită cu privire la practica judiciară se conţine în baza legislativă Moldlex, pentru care se achită abonament lunar de utilizare. Accesul la această bază legislativă, dar şi la orice altă bază cu conţinut juridic, în format electronic, îl puteţi avea la Biblioteca Publică de Drept, în cazul când dispuneţi de buletinul de identitate sau biletul de cititor, pe care îl puteţi perfecta chiar în incinta Bibliotecii Publice de Drept.
Cât priveşte informaţia despre Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta o puteţi accesa doar în limba română pe site-ul http://csm.md/
| Fișier | Dimensiune |
|---|---|
 ПОСТАНОВЛЕНИЕ ПЛЕНУМА ВЫСШЕЙ СУДЕБНОЙ ПАЛАТЫ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА | 459 kB |
